TURMALÍNĂ s. f. mineral din silicați naturali de sodiu, calciu, magneziu și aluminiu cu bor, cristalizați și frumos colorați, folosit ca piatră semiprețioasă, în industria optică, în radiotehnică etc. (< fr. tourmaline) Vezi definitia »

FRANCATÚRĂ s. f. francare a trimiterilor poștale. ◊ mărcile și ștampilele aplicate pe o corespondență. (< germ. Frankatur) Vezi definitia »

PRÉDICĂ s. f. 1. cuvântare rostită de preot în biserică, axată pe un text biblic și cuprinzând învățături. 2. (peior.) expunere cu conținut moralizator; dojană. (< it. predica) Vezi definitia »

lócă s. f., g.-d. art. locii; pl. - Vezi definitia »

jápcă², jepci, s.f. (reg.) loc jos, pădinos, padină, mlaștină; băltoacă. Vezi definitia »