ondoí, pers. 3 sg. ondoáie, vb. IV (reg.) a ondula. Vezi definitia »

neagoí, neagói, vb. IV (reg.) a liniști, a împăca, a potoli, a calma. Vezi definitia »

PIRÓI s. n. v. piron. Vezi definitia »

TOI, toiuri, s. n. 1. (La sg.) Punctul culminant al unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare. ♦ (Pop.) Partea principală, miezul unui lucru. 2. Învălmășeală, încăierare; tărăboi, zarvă. 3. (Înv.) Ceată, stol, cârd, grup. – Din tc. toy „banchet”. Vezi definitia »

cofoí, pers. 3 sg. cofoiéște, vb. IV refl. (reg.; despre fructe) a se muia, a se fleșcăi, a se cofleși. Vezi definitia »