HĂITUIÁLĂ, hăituieli, s. f. Acțiunea de a hăitui și rezultatul ei; goană după vânat. [Pr.: -tu-ia-] – Hăitui + suf. -eală. Vezi definitia »

CONJUNCTÍVĂ, conjunctive, s.f. Membrană mucoasă care căptușește fața internă a pleoapelor și suprafața interioară a globului ocular. (după fr. conjonctive) Vezi definitia »

SILÉPSĂ, silepse, s. f. Construcție sintactică în care cuvintele se acordă după asociații logice și nu după regulile gramaticale obișnuite; p. ext. figură de stil în care se folosește o astfel de construcție sintactică și în care un cuvânt este luat atât în sensul propriu, cât și în cel figurat. – Din fr. syllepse, lat., ngr. syllepsís. Vezi definitia »

FÉRMĂ¹ s. f. unitate de producție vegetală și animală, de sine stătătoare, cu gestiune proprie și angajați permanenți. (< fr. ferme) Vezi definitia »

SPONGIOSCLERÓZĂ s. f. leziune osoasă produsă de condensarea trabeculelor spongioase până la dispariția spațiilor medulare. (< fr. spongiosclérose) Vezi definitia »