FURNIRUÍ vb. tr. a acoperi o piesă de lemn cu furnir. (< germ. furnieren) Vezi definitia »

șăncăluí, șăncăluiésc, vb. IV (reg.) a înșela, a amăgi. Vezi definitia »

notăluí¹, notăluiésc, vb. IV (înv. și reg.) a însemna, a consemna. Vezi definitia »

ORÂNDUÍ, orânduiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) grupa într-o anumită ordine; a (se) aranja. 2. Tranz. A hotărî, a dispune; a ridica la o demnitate; a numi, a desemna; a investi. 3. Tranz. (Înv. și pop.) A decide, a fixa, a stabili. ♦ (Rar) A porunci, a ordona. 4. Tranz. (Înv. și pop.) A pune la cale; a pregăti. – Din sl. urenditi. Vezi definitia »

BÂIGUÍ, bấigui, vb. IV. Intranz. și refl. A vorbi fără noimă, fără sens. ♦ A aiura, a delira. ♦ A îngăima, a îngâna. – Comp. magh. bolyo(n)gni. Vezi definitia »