DIACLÁZĂ s.f. Crăpătură produsă în roci de către agenți externi sau de către tensiunile interioare. [Pron. di-a-. / < fr. diaclase, cf. gr. diaklasis – spărtură]. Vezi definitia »

TÁRNIȚĂ, tarnițe, s. f. 1. Șa (țărănească) de lemn sau (rar) de piele, folosità la călărit sau la transportul unor poveri. 2. Culme, coamă de munte sau de deal în formă de șa. 3. (Reg.) Drum de munte, bătut de oi sau de vite. – Ucr. tarnića. Vezi definitia »

vádră (va-dră) s. f. g.-d. art. védrei; pl. védre Vezi definitia »

întrebătúră s.f. (înv.) întrebare. Vezi definitia »

hodârloágă s.f. (reg.) zeamă acră cu făină. Vezi definitia »