AYATOLÁH s. m. Șef al religiei musulmane șiite. [Pr.: a-ia-] – Din fr. ayatollah. Vezi definitia »

PADIȘÁH, padișahi, s. m. Titlu purtat (în trecut) de monarh în unele țări din Orientul Apropiat și Mijlociu; persoană purtând acest titlu. – Din tc. pādișāh, fr. padisah. Vezi definitia »

ALMANÁH, almanahuri, s. n. 1. Calendar care cuprinde și material beletristic sau date de popularizare din diferite domenii ale științei. 2. Publicație periodică cuprinzând articole dintr-un anumit domeniu de activitate. – Fr. almanach (lat. lit. almanachus). Vezi definitia »

SURÁH s. n. țesătură ușoară de mătase, din India. (< fr. surah) Vezi definitia »

ah, interj. – Indică durere, chin. – Var. ahá, interj. (arată satisfacția); ahó (var. ho), interj. (arată dorința de a face să se oprească; mai ales cu privire la boi). – Mr. ah(a). Creație expresivă; cf. explicația sa, incompletă și incorectă, la Carstensen 20-4. Pentru aho, cu var. sa, cf. ven. ao, sp. jo. – Der. aht, s. n. (oftat), a cărui formație pare a fi influențată de ngr. ἄχτι; ahtiare, s. f. (jinduire; lăcomie, aviditate), format pe baza inf. unui vb. care nu s-a folosit niciodată, ca și cuvîntul următor; ahtiat, adj. (avid, lacom), pe care Roesler 588 îl derivă greșit de la tc. ihtiay „nevoie”. Vezi definitia »