porí², porésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se înmulți, a se spori la număr. 2. a se schimba, a se preface. Vezi definitia »

CORALIÉRI s.m.pl. Clasă de animale celenterate marine cu schelet calcaros, care trăiesc izolate; (la sg.) animal din această clasă. [Pron. -li-eri, sg. coralier. / < fr. coralliaires]. Vezi definitia »

IMBRI- elem. „ploaie”. (< fr. imbri-, cf. lat. imbrex, țiglă) Vezi definitia »

púruri, adv. – Totdeauna, veșnic. – Var. d(e-a) puure(a). Origine necunoscută. Lat. porro „înainte”, cu elementul -re obscur, care apare și în aiure(a) sau altminteri (Cipariu, Gram., 127; Meyer 346; Tiktin; Candrea), este dificil fonetic. S-a presupus și originea sl. (Cihac, II, 300); și lat. perpĕtuālis (Koerting 7070), care nu este posibil (Densusianu, Rom., XXXIII, 284); și lat. per hora, prin intermediul alb. përherë (Skok, Arch. Rom., VIII, 157; Capidan, RF, II, 282), care pare insuficient; și lat. *pororsus, în loc de prorsūs (Scriban); și lat. pūrus (Pușcariu 1411, REW 6864). Vezi definitia »

zori¹ s. m. pl. / s. f. pl., art. zórii / zórile Vezi definitia »