tăuzí, tăuzésc, vb. IV (reg.) a înnebuni. Vezi definitia »

cum te văd și cum mă vezi expr. evident, sigur. Vezi definitia »

a face obezi expr. (prst.) a participa la actul sexual cu mâinile și picioarele legate. Vezi definitia »

albigenzi s. m. pl. (< lat. [civitas] Albigensium, germ. Albigenser) Sectă creștină rigoristă și antiecleziastică, apărută în S Franței, în orașul Albi (lat. Albigenses), datând din sec. 12. Inspirată de maniheism, doctrina albigenzilor respingea tot ce este pământesc (ca fiind creație a răului), nega pe Iisus Hristos ca întrupare, Vechiul Testament, icoanele, clerul etc. Papa Inocențiu III a inițiat o cruciadă împotriva lor (1213 și 1218) în urma căreia secta a fost înfrântă. (Notă: Informațiile provin din – Dicționar enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999) Vezi definitia »

SCIZI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „separare”, „împărțire”. [Cf. lat. scissus < scindere – a despica]. Vezi definitia »