Definita cuvantului ambianță
AMBIÁNȚĂ, ambianțe, s. f. Mediu material, social sau moral în care trăiește cineva sau în care se află ceva; climat (2). [Pr.: -bi-an-] – Din fr. ambiance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ambianță
LITISPENDÉNȚĂ s. f. (jur.) situație în care două instanțe diferite, dar de același grad, au fost sesizate să soluționeze același caz. (< fr. litispendance) Vezi definitia »
TRICHINELÓZĂ s. f. trichinoză. (< fr. trichinellose) Vezi definitia »
BÚNDĂ, bunde, s. f. 1. Haină lungă și largă de postav, îmblănită, purtată de bărbați; burcă1; (reg.) blană mare făcută din piei de oaie, întrebuințată de țărani ca îmbrăcăminte de iarnă. 2. (Reg.) Pieptar (1). – Din magh. bunda. Vezi definitia »
CARCINÓZĂ, carcinoze, s. f. (Med.) Carcinomatoză. – Din fr. carcinose. Vezi definitia »
PURICÁRIȚĂ, puricarițe, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse în capitule și având miros neplăcut; puricică (Pulicaria vulgaris). – Purice + suf. -ariță. Vezi definitia »