LITOFÁG, -Ă adj. (despre unele animale) care se hrănește cu nisip sau pietriș. (< fr. lithophage) Vezi definitia »

OMÁG s. m. Gen de plante erbacee din familia ranunculaceelor, otrăvitoare, cu flori albastre-violacee sau galbene, întrebuințate în medicină datorită unui alcaloid pe care îl conține rizomul (Aconitum); plantă din acest gen. – Din sl. omĕgŭ. Vezi definitia »

CEPELEÁG, -Ă, cepelegi, -ge, adj. (Reg.) Peltic. – Din ucr., rus. šepeljavyj Vezi definitia »

VĂLMĂȘÁG s. n. Învălmășeală, neorânduială, dezordine; obiecte sau ființe aflate în neorânduială, învălmășite. – [De-a] valma + suf. -șag. Vezi definitia »

IHTIOFÁG, -Ă, ihtiofagi, -ge, adj. Care se hrănește cu pește. [Pr.: -ti-o-] – După fr. ichtyophage. Vezi definitia »