Definita cuvantului volnicie
VOLNICÍE, volnicii, s. f. (Înv.) 1. Libertate, neatârnare, independență, autonomie. 2. Autorizație; încuviințare; (concr.) act scris prin care se acordă un drept, o autorizație. – Volnic + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu volnicie
OFTALMOPATÍE s.f. (Med.) Denumire generică a bolilor de ochi. [Gen. -iei. / < fr. ophtalmopatie, cf. gr. ophthalmos – ochi, pathos – boală]. Vezi definitia »
CÂRJOÁIE, cârjoaie, s. f. (Rar) Cotitură a unui drum; serpentină. – Din cârje + suf. -oaie. Vezi definitia »
OBLIGÁȚIE s.f. 1. Datorie; angajament, îndatorire. ♦ Obligațiune (2) [în DN]. ♦ Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 2. Datorie morală; motiv de recunoștință. [Gen. -iei, var. obligațiune s.f. / cf. lat. obligatio, fr. obligation, rus. obligațiia]. Vezi definitia »
CATAGRAFÍE, catagrafii, s. f. (Înv.) 1. Inventar. 2. Recensământ. – Din ngr. kataghrafí. Vezi definitia »
VIOȘÍE, vioșii, s. f. (Reg.) Vioiciune, voioșie. ♦ Prospețime, frăgezime. – Din viu + suf. -oș-ie. Vezi definitia »