BIZANTÍN, -Ă, bizantini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Locuitor din orașul Bizanț sau din Imperiul Bizantin. 2. Adj. Care se referă la Bizanț, care este propriu Bizanțului, din vremea împărăției bizantine. – Din fr. byzantin, lat. byzantinus. Vezi definitia »

LEONÍN², -Ă adj. versuri ĕ = versuri în care rimează emistihurile; rimă ~ă = rimă foarte bogată, cu două sau trei silabe asemănătoare. (< fr. léonin) Vezi definitia »

VIDEOMAGAZÍN s. n. 1. magazin de aparate video². 2. magazin² (2) video. (< video¹- + magazin) Vezi definitia »

scochín¹, scochíni, s.m. (reg.) măceș. Vezi definitia »

HELIOMARÍN, -Ă, heliomarini, -e, adj. (Despre tratamente medicale) Care utilizează acțiunea simultană a razelor solare și a aerului de mare. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliomarin. Vezi definitia »