BLASTÚLĂ, blastule, s. f. Stadiu embrionar la metazoare, de formă globulară, cu celulele dispuse într-un singur strat și cu o cavitate în interior. – Din fr. blastule. Vezi definitia »

AUREOMICÍNĂ s. f. Substanță chimică de origine vegetală, care se prezintă sub formă de pulbere cristalină, gălbuie, cu gust amar, puțin solubilă în apă, folosită ca antibiotic. [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréomycine. Vezi definitia »

MIOCARDÓZĂ s.f. (Med.) Proces degenerativ al miocardului. [Pron. mi-o-. / cf. it. miocardiosi]. Vezi definitia »

SERVÁNTĂ s.f. 1. (Liv.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun farfuriile și tacâmurile necesare în timpul când se servește masa. ♦ (Iluzionism) Sertar orizontal, prevăzut cu o margine posterioară și una laterală care se adaptează la o masă, permițând operatorului depozitări de obiecte. [< fr. servante]. Vezi definitia »

TÉTĂ, tete, s. f. (Fam.) Îngrijitoare de copii mici; guvernantă. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »