CRUG, cruguri, s. n. (Înv.) 1. Orbită a lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din rus., scr. krug. Vezi definitia »

neprieteșúg s.n. (înv.) lipsă de prietenie; dușmănie, ostilitate; vrajbă; conflict. Vezi definitia »

TRANSFÚG, -Ă s. m. f. militar care dezertează, care trece la inamic; (p. ext.) cel care-și părăsește țara, partidul etc. în mod ilegal. (< fr. transfuge, lat. transfuga) Vezi definitia »

chelșúg (chelșúguri), s. n. – 1. Cheltuire, consum. – 2. Cheltuială, speze. – 3. Notă de cheltuieli, socoteală, factură. – 4. Contabilitate. – 5. Provizii, merinde, rezerve. – Var. chelciug, chelșig. Mag. költseg (DAR). Înv. și în Trans. – Der. chelșiga, vb. (a cheltui). Cf. cheltui. Vezi definitia »

stăiúg, -ă, adj. (reg.; despre cai) care are o stea albă în frunte. Vezi definitia »