SILUÉTĂ, siluete, s. f. 1. Imagine, înfățișare reală (și oarecum neclară în amănuntele ei) a unei ființe, a unui lucru etc., de obicei proiectate (ca o umbră) pe un fond mai luminos; p. ext. ființă sau lucru astfel proiectate. ♦ Personaj abia schițat într-o operă literară. 2. Talie zveltă și bine proporționată a unei persoane; corp zvelt, suplu, bine proporționat al unei persoane; p. gener. talie; corp. ♦ Expr. A face siluetă = a deveni zvelt; a slăbi. 3. Desen unicolor, de obicei negru, lucrat în creion, în tuș sau decupat din hârtie, pânză etc. reprezentând contururile unei ființe sau ale unui lucru pe un fond de altă culoare. 4. Desen special de carton sau de placaj (reprezentând o siluetă (1) de om) pe care sunt fixate țintele la tir. [Pr.: -lu-e-] – Din fr. silhouette. Vezi definitia »

MADÓNĂ s. f. 1. reprezentare plastică a Maicii Domnului; (p. ext.) Fecioara Maria. 2. (fig.) femeie cu chip angelic, blând și pur. ◊ (ir.) mironosiță. (< it. madonna, fr. madone) Vezi definitia »

VILEGIATÚRĂ, vilegiaturi, s. f. Concediu, vacanță etc. petrecută de cineva în afara locului său de domiciliu. [Pr.: -gi-a-. – Var.: (pop.) viligiatúră s. f.] – Din fr. villégiature. Vezi definitia »

NEGHINÍȚĂ, neghinițe, s. f. Diminutiv al lui neghină; neghinuță. – Neghină + suf. -iță. Vezi definitia »

peticitúră, peticitúri, s.f. (reg.) cârpitură. Vezi definitia »