secrétnic, secrétnică, adj. (înv.) care este cunoscut de un număr limitat de persoane sau care rămâne necunoscut; secret, confidențial, tainic. Vezi definitia »

pristávnic, pristávnici, s.m. (înv.) 1. conducător, șef (ecleziastic). 2. persoană care anunța public știrile oficiale, dispozițiile, ordonanțele; crainic, pristav. Vezi definitia »

duhóvnic (duhóvnici), s. m. – Confesor, părinte spiritual. – Megl. dovnic. Sl. duchovĭnikŭ, bg. duhovnik, din sl. duchŭ „spirit”, cf. duh. – Der. duhovnicesc, adj. (confesional; spiritual); duhovnicește, adv. (spiritual); duhovnici, vb. (a spovedi, a confesa); duhovnicie, s. f. (misiunea de a spovedi). Vezi definitia »

ANAHORÉTIC, -Ă adj. de anahoret; (fig.) (< fr. anacho-rétique) Vezi definitia »

PIROFÓRIC, -Ă adj. cu calități de pirofor (1). (< fr. pyrophorique) Vezi definitia »