Definita cuvantului duhovnic
duhóvnic (duhóvnici), s. m. – Confesor, părinte spiritual. – Megl. dovnic. Sl. duchovĭnikŭ, bg. duhovnik, din sl. duchŭ „spirit”, cf. duh. – Der. duhovnicesc, adj. (confesional; spiritual); duhovnicește, adv. (spiritual); duhovnici, vb. (a spovedi, a confesa); duhovnicie, s. f. (misiunea de a spovedi).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu duhovnic
CICLÓPIC, -Ă, ciclopici, -ce, adj. De ciclop (1), care se referă la ciclop; p. ext. uriaș, gigantic. – Ciclop + suf. -ic. Vezi definitia »
ANAGLÍPTIC, -Ă adj. (Poligr.) Imprimat în relief, în special pentru uzul orbilor. [< fr. anaglyptique]. Vezi definitia »
TÁRTRIC adj.m. Acid tartric = acid organic cristalizat, solubil în apă, care se extrage din tartrul de vin. [< fr. tartrique]. Vezi definitia »
CANCELARÍSTIC, -Ă adj. (Peior.) De cancelarie; birocratic. [Cf. it. cancelleresco]. Vezi definitia »
ȘORÍC s. n. v. șorici. Vezi definitia »