TUTUNĂRÍT s. n. 1. (Rar) Faptul de a cultiva tutun (1); îndeletnicire a cultivatorului de tutun. 2. Dare plătită în trecut domniei de către cei care cultivau tutun. – Tutun + suf. -ărit. Vezi definitia »

pârpălít, pârpălítă, adj. (pop.) 1. fript sau prăjit în pripă. 2. încălzit la foc sau la soare. 3. (fig.) zvârcolit, zbătut. 4. (fig.) frământat, chinuit, zbuciumat. 5. răsucit în așternut, întors pe o parte și pe alta. 6. pârlit. 7. dogorit. Vezi definitia »

GÂRBOVÍT, -Ă, gârboviți, -te, adj. (Despre oameni) Care este gârbov; cocârjat. – V. gârbovi. Vezi definitia »

RETRIBUÍT, -Ă, retribuiți, -te, adj. (Despre oameni) Care primește o retribuție în schimbul muncii prestate; (despre o muncă prestată) pentru care se primește retribuție. – V. retribui. Vezi definitia »

SLEÍT², -Ă, sleiți, -te, adj. 1. (Despre substanțe grase) Solidificat prin răcire, închegat. ♦ (Despre mâncăruri grase) Cu grăsimea sleită (1) prin răcire. ♦ (Pop.; despre lichide) Înghețat. 2. (Reg.; despre fasole, mazăre) Frecat², făcăluit². 3. (Despre fântâni) Secat, golit de apă (pentru curățare). ♦ Fig. Secătuit de puteri; sfârșit². – V. slei. Vezi definitia »