EPIGONÍSM s.n. Atitudine, manifestare de epigon (2), care presupune pastișarea, absența originalității, a capacității creatoare, a spiritului novator. [< fr. épigonisme]. Vezi definitia »

BABÍSM s. n. curent desprins din islamismul șiit, cu caracter antifeudal și anticolonial. ◊ doctrina acestui curent. (<fr. babisme) Vezi definitia »

ENERGETÍSM s.n. Concepție idealistă de la sfârșitul sec. XIX, formulată de chimistul și filozoful german W. Ostwald, care rupe mișcarea și energia de materie și interpretează toate fenomenele ca manifestări ale unei energii fundamentale, substanța lumii, lipsită de bază materială. [< fr. énergétisme]. Vezi definitia »

ANALITÍSM, s. n. Faptul, însușirea de a fi analitic. – Analitic + suf. -ism. Vezi definitia »

PROZELITÍSM s. n. 1. zel în a face prozeliți. 2. devotament fanatic față de o religie, ideologie, doctrină. (< fr. prosélytisme) Vezi definitia »