INSTRUMENTÁR s. n. totalitatea instrumentelor într-o anumită activitate. (< fr. instrumentaire) Vezi definitia »

ȘORECÁR s. m. v. șoricar. Vezi definitia »

funerar,funebru Vezi definitia »

povățár, povățári, s.m. (înv.) conducător; îndrumător, călăuzitor; ghid, călăuză. Vezi definitia »

HOTÁR, hotare, s. n. 1. Linie de demarcație care desparte o țară de alta; frontieră, graniță. ◊ Piatră de hotar = piatră, stâlp prin care se indică un hotar. ♦ Linie care desparte o proprietate de alta sau o așezare de alta. 2. Fig. Limită, margine, capăt, sfârșit. 3. Moșie, proprietate (mare); p. ext. regiune, țară. ♦ (Reg.) Teritoriu în proprietatea (locuitorilor) unei comune. – Din magh. határ. Vezi definitia »