EUTANASÍE s.f. 1. Moarte ușoară, fără suferință. 2. Provocare de către medic a morții unui bolnav incurabil. ♦ Sacrificare prin procedee rapide, nedureroase, a animalelor bolnave care nu mai pot fi vindecate. [Gen. -iei, var. eutanazie s.f. / < fr. euthanasie, cf. gr. euthanasia < eu – bine, thanatos – moarte]. Vezi definitia »

EPIZIORAFÍE s. f. operație de suturare parțială a fețelor interne ale labiilor. (< fr. épisiorrhaphie) Vezi definitia »

MONOGAMÍE s. f. 1. formă de căsătorie în care un bărbat sau o femeie are o singură soție, respectiv un singur soț. 2. conviețuire a unui mascul cu o singură femelă. 3. stare a unei flori sau plante monogame. (< germ. Monogamie, fr. monogamie) Vezi definitia »

RASEOLOGÍE s. f. (Rar) Parte a antropologiei care studiază rasele omenești. [Pr.: -se-o-] – Din rasă¹. Vezi definitia »

ALĂMĂRÍE² s. f. Obiecte de alamă; alămuri. – Alamă + suf. -ărie. Vezi definitia »