Definita cuvantului echină
ECHINĂ, echine, s. f. 1. Urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele. 2. Mulură convexă, specifică ordinului doric, situată imediat sub abacă. – Din fr. échine, it. echino.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu echină
VULTURÍȚĂ, vulturițe, s. f. (Rar) Vulturoaică. – Vultur + suf. -iță. Vezi definitia »
CERBOÁICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului; ciută. – Cerb + suf. -oaică. Vezi definitia »
CITRONÁTĂ s.f. v. citronadă. Vezi definitia »
altíță (altíțe), s. f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var. lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb. să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s. f., din it. (sec. XIX). Vezi definitia »
APOCALÍPSĂ s. f. v. apocalips. Vezi definitia »