ÚNDĂ s. f. fiecare din seria de mișcări concentrice care se propagă într-un mediu fluid sub influența unei impulsiuni. ♦ lungime de ~ = distanța la care se propagă o undă într-un interval dat; ~ de șoc = a) suflul unei bombe; b) undă seismică de mare intensitate; ~ verde = procedeu pentru asigurarea fluenței maxime a traficului auto urban, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. (< lat. unda, după fr. onde) Vezi definitia »

BROMOACETÓNĂ s. f. produs rezultat din acțiunea bromului asupra acetonei. (< fr. bromacétone) Vezi definitia »

BALÉNĂ, balene, s. f. 1. Specie de mamifer lung de 10-33 metri, care trăiește în mările reci, având în loc de dinți niște lame cornoase lungi (Balaena mysticetus). 2. Lamelă flexibilă fabricată din lamele cornoase de balenă (1) (sau, sintetic, din materiale plastice), întrebuințată la corsete, umbrele etc. – Fr. baleine (lat. lit. balaena). Vezi definitia »

CARÉTĂ, carete, s. f. Trăsură închisă, cu patru roți. [Var.: (reg.) carâtă s. f.] – Din rus. kareta. Vezi definitia »

PLOIȘOÁRĂ, ploișoare, s. f. (Rar) Ploicică. [Pr.: plo-i-] – Ploaie + suf. -ișoară. Vezi definitia »