Definita cuvantului clăncăit
CLĂNCĂÍT s. n. Faptul de a clăncăi; zgomot produs de lovirea a două obiecte; clancăt. V. clăncăi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu clăncăit
PĂGUBÍT, -Ă, păgubiți, -te, adj. Care a suferit o pagubă. – V. păgubi. Vezi definitia »
SUNNÍT, -Ă s.m. și f. Mahomedan care respectă preceptele înscrise în sunna. [< fr. sunnite]. Vezi definitia »
CINCĂÍT, -Ă, cincăiți, -te, adj. v. CINCĂI. – [DLRM] Vezi definitia »
înomenít, -ă, adj. (înv.) încarnat, întrupat, împelițat. Vezi definitia »
a sta ca un țap logodit expr. a sta țeapăn / prostit / aiurea. Vezi definitia »