Definita cuvantului major
MAJÓR, -Ă, majori, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile și politice depline. 2. Foarte important, principal. ♦ (Log.: în sintagmele) Termen major = predicatul concluziei unui silogism. Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului. 3. (Înv.; Mil.; în sintagmele) Sergent major v. sergent. Plutonier major (și substantivat, m.) v. plutonier. 4. (Muz.; în sintagma) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri. – Din fr. majeur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu major
SPECIFICATÓR, -OÁRE, specificatori, -oare, adj. (Rar) Specificativ. – Specifica + suf. -tor. Vezi definitia »
PARTENOSPÓR s. m. spor din diviziunea unui gamet nefecundat. (< fr. parthénospore) Vezi definitia »
SUFLĂTÓR, (1, 2) suflători, s. m., (3, 4) suflătoare, s. n. 1. S. m. (La pl.) Instrumente muzicale de suflat. 2. S. m. Persoană care cântă la un instrument de suflat. 3. S. n. Țeavă prin care muncitorul sticlar suflă aer într-o masă de sticlă topită, pentru a-i da diverse forme. 4. S. n. Dispozitiv pentru suflarea unui curent de abur sau de aer în cutia de fum a unei locomotive. ♦ Suflai. – Sufla + suf. -ător. Vezi definitia »
DEFENDÓR, defendori, s. m. (Rar) Pârât, acuzat. – Din fr. défendeur. Vezi definitia »
ȘAMOTÓR s.m. Șamotier. [< șamotă + -or]. Vezi definitia »