BLASTOMICÓZĂ s.f. Boală provocată de blastomicete, care afectează pielea, plămânii, mușchii etc. [< fr. blastomycose, cf. gr. blastos – germen, mykes – ciupercă]. Vezi definitia »

HÍDRĂ s.f. 1. (Mit.) Șarpe fabulos, închipuit cu șapte capete care creșteau la loc după ce erau tăiate și despre care legenda spune că a fost răpus de Hercule. ♦ (Fig.) Nenorocire, rău care crește inevitabil. ♦ Numele unei constelații. 2. Animal celenterat care trăiește pe fundul apelor dulci și se fixează cu ajutorul unui disc. [Var. idră s.f. / < fr. hydre, lat. hydra]. Vezi definitia »

REGÍNĂ s.f. 1. Soție de rege; suverană a unui regat. 2. (Fig.) Persoană, lucru cu o poziție privilegiată, dominantă. 3. Matcă (de albine). 4. Piesa cea mai însemnată la jocul de șah după rege. [< lat. regina]. Vezi definitia »

NOVOCAÍNĂ s.f. Substanță cristalină, solubilă în apă și alcool, întrebuințată ca anestezic local; procaină. [Pron. -ca-i-. / < fr. novocaïne]. Vezi definitia »

RÍGLĂ, rigle, s. f. 1. Piesă plată, lungă și dreaptă, făcută din lemn, din metal, din material plastic, de obicei gradată, cu care se trag linii drepte, se verifică suprafețe plane etc., linie, lineal. ◊ Riglă de calcul = instrument folosit pentru calcule rapide, format dintr-o riglă fixă și una mobilă care alunecă pe cea fixă, ambele având diviziuni logaritmice. 2. Piesă de lemn groasă și lată, folosită în construcții. 3. Unealtă metalică sau de lemn, folosită în metalurgie pentru netezirea și îndepărtarea surplusului de amestec de formare din cutia de formare. – Din ngr. ríghla „regulă”. Vezi definitia »