PROTROMBÍNĂ, protrombine, s. f. (Biol.) Substanță inactivă din sânge care se transformă în trombină. – Din fr. prothrombine, engl. prothrombin. Vezi definitia »

păscălitúră, păscălitúri, s.f. (înv. și reg.) prezicere, profeție pe baza pascaliei. Vezi definitia »

póliță (pólițe), s. f. – 1. Consolă, placă. – 2. Raft, blidar. – 3. Stinghia inferioară a jugului. – 4. Cormană. – Mr., megl. puliță. Sl. (sb., cr., pol.) polica, bg. policŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 274; Conev 62), cf. ngr. πόλίτσα, alb. policë, mag. pólcz. – Der. policioară, s. f. (blidar; cormană, apărătoare de urechi; Banat, jugastru). Vezi definitia »

HALOFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care crește pe solurile bogate în săruri; (la pl.) nume generic dat acestor plante. [Pl. -te. / < fr. halophyte, cf. gr. hals – sare, phyton – plantă]. Vezi definitia »

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentală prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. sb. latica. Vezi definitia »