Definita cuvantului poliță
póliță (pólițe), s. f. – 1. Consolă, placă. – 2. Raft, blidar. – 3. Stinghia inferioară a jugului. – 4. Cormană. – Mr., megl. puliță. Sl. (sb., cr., pol.) polica, bg. policŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 274; Conev 62), cf. ngr. πόλίτσα, alb. policë, mag. pólcz. – Der. policioară, s. f. (blidar; cormană, apărătoare de urechi; Banat, jugastru).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu poliță
SCOBITÚRĂ, scobituri, s. f. 1. Loc scobit într-o suprafață, gaură, cavitate, adâncitură; săpătură. ♦ Văgăună. ♦ Parte scobită a unui obiect; 2. Lucrare în formă de șanț executată într-un zăcământ minier, cu scopul de a extrage mai ușor materialul. – Scobi + suf. -tură. Vezi definitia »
-SPÍRĂ2 elem. spiri-. Vezi definitia »
BLEÁNDĂ1, blende, s. f. (Reg.) Momâie, sperietoare. ♦ Termen injurios pentru oamenii lipsiți de energie; bleg, nătâng. Vezi definitia »
clápcă s. f., pl. clapce Vezi definitia »
a avea muzicuță expr. (intl.) a vorbi în timpul unui joc de noroc Vezi definitia »