zimogén adj. m., pl. zimogéni; f. zimogénă, pl. zimogéne Vezi definitia »

TERILÉN s. n. v. terilenă. Vezi definitia »

HOLOCRÉN, -Ă adj. (despre izvoare) la care apa mustește din pământ, formând mlaștini cu vegetație și faună sărace. (< holo- + -cren) Vezi definitia »

RAHITIGÉN, -Ă adj. care cauzează sau favorizează rahitismul. (< fr. rachitigène) Vezi definitia »

ABDERHALDEN [ḁpdərhaldən], Emil (1877-1950), medic și fiziolog elvețian. Contribuții în fiziologia metabolismului și în chimia proteinelor; a descoperit fermenții de apărare. Vezi definitia »