Definita cuvantului marafet
MARAFÉT, marafeturi, s. n. 1. (Pop. și fam.; la pl.) Fasoane, mofturi; nazuri; fițe. 2. (Pop. și fam.; mai ales la pl.) Podoabă (pretențioasă). ♦ Lucru mărunt, fleac. 3. (Înv.) Meșteșug, dibăcie; iscusință, pricepere, măiestrie. ♦ Procedeu, mijloc; p. ext. truc, tertip; înșelătorie, artificiu. – Din ngr. maraféti.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu marafet
suhorét, suhoréți, s.m. (reg.; cu sens colectiv) pesmet. Vezi definitia »
GHIȘÉT s. n. poartă, la crichet, din trei țăruși fixați în poziție verticală în sol, uniți la partea de deasupra. (< fr. guichet) Vezi definitia »
clínchet (clínchete), s. n. – Sunet produs de clopoței. Creație expresivă, cf. germ. klingen, fr. cliqueter.Der. clincheta, vb. (a suna), formație modernă, care nu apare încă în dicționare (cf. Arghezi: în vocea lui clinchetă zale; clinchenit, s. n. (zornăit), formație de asemenea modernă, datorată unei confuzii cu zăngănit (cf. Cezar Petrescu: un clinchenit de lanț). Vezi definitia »
ASINDÉT/ASÍNDETON s. f. figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor copulative într-o frază, pentru a-i da expresie, dinamism. (< fr. asyndète, gr. asyndeton) Vezi definitia »
caifét, caiféte, s.n. (înv.) 1. înfățișare, mutră, aspect. 2. lux (de haine). 3. rang. 4. port, straie. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z