sfíngă, s.f. 1. (înv.) monstru fabulos din mitologia popoarelor antice, cu cap de om sau de berbec, de pasăre etc.; cu trup de leu și cu aripi de vultur; sfinx. 2. (pop.) numele mai multor specii de fluturi mari, de noapte; sfinghe. Vezi definitia »

sórgă s.f. (înv. și reg.) necesitate urgentă; grabă. Vezi definitia »

EVREÍCĂ, evreice, s. f. Femeie care face parte din neamul evreilor. – Din rus. evreika. Vezi definitia »

ZÁNCĂ, zanci, s.f. (Reg.) Unealtă de pescuit formată dintr-un pripon simplu, cu cinci până la opt cârlige. Vezi definitia »

BROSCĂRÍȚĂ, broscărițe, s. f. Plantă erbacee acvatică cu flori verzui; iarba șarpelui, limba-apei (Triglochin palustris). – Broască + suf. -ăriță. Vezi definitia »