Definita cuvantului munte
MÚNTE, munți, s. m. 1. Ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri. ◊ Expr. Prin munți și văi = peste tot, pretutindeni, pe tot întinsul. ♦ Regiune, zonă muntoasă. 2. Fig. Grămadă, cantitate mare (și înaltă) din ceva; morman. ♦ Om foarte înalt (și solid). 3. (În sintagma) Munte de pietate = întreprindere capitalistă de credit specializată în acordarea de credite pe baza amanetării obiectelor de uz personal; casă de lombard. – Din lat. mons, -tem.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu munte
donquijóte (tip uman) [quijo pron. chiho] (-qui-) s. m. Vezi definitia »
ASPRÉTE, aspreți, s. m. Pește cenușiu-brun, mic, acoperit cu solzi aspri și mărunți (Romanichthys valsanicola). – Din. aspru2. Vezi definitia »
PRACTICITÁTE s. f. (Rar) Înclinare spre o activitate practică. – Practic + suf. -itate. Vezi definitia »
INSTINCTIVITÁTE s. f. Caracter instinctiv; guvernare de către instincte. – Din fr. instinctivité. Vezi definitia »
DISCONTINUITÁTE s.f. Lipsă de continuitate; întrerupere. ♦ (Mat.) Proprietate a unei funcții de a sări de la o valoare la alta, fără a trece prin valorile intermediare. [Pron. -nu-i-. / cf. fr. discontinuité]. Vezi definitia »