UNITARIÁN, -Ă, unitarieni, -e, adj. (În sintagma) Confesiune unitariană = confesiune creștină care neagă dogma trinității. ♦ (Substantivat) Adept al acestei confesiuni [Pr.: -ri-an] – Din fr. unitarien. Vezi definitia »

comán s. n. – Diavolul. Cuvînt rar, atestat o singură dată, în Mold. După DAR, de la numele cumanilor, popor turanic care a ocupat partea răsăriteană a României în sec. XI-XIII; însă această ipoteză este puțin probabilă. Este posibil să fie vorba de un der. cu suf. – man, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, hoțoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu. Vezi definitia »

BOȘIMÁN, -Ă (cuv. olandez „oameni ai tufișurilor”) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m., pl.) Populație băștinașă negridă din S Africii (Deșertul Kalhari). Ca particularitate specifică prezintă steatopigia (acumularea grăsimii în regiunea fesieră) și zbîrcirea timpurie a pielii. ♦ Personă care aparține acestei populații. 2. Care aparține b. (1), privitor la b. ♦ (Substantivat, f.) Limbă din familia khoisan, vorbită de b. (1). Vezi definitia »

ANDAMAN 1. Arh. Indian situat în Oc. Indian, între G. Bengal și M. Andaman, în terit. Andaman și Nicobar, format din șase ins. vulcanice și coraligene; 6,5 mil. km²; c. 131 mii loc. Climă tropicală musonică. 2. Marea ~, mare a Oc. Indian cuprinsă între Pen. Malacca la E, arh. Andaman și Nicobar la V și Ins. Sumatera la S; 602 km². Ad. medie: 1.096 m. Ad. max.: 4.198 m. Temp. apei: 26-29 ºC. Salinitate: 30-33 ‰. Vezi definitia »

MAURITÁN, -Ă, mauritani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Mauritania. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Mauritania. [Pr.: ma-u-] – Din fr. mauritanien, engl. Mauritanian. Vezi definitia »