Definita cuvantului măreție
MĂREȚÍE s. f. 1. Faptul de a fi măreț; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect; grandoare, splendoare, fast1. 2. (Înv. și reg.) Mândrie, semeție, trufie. – Măreț + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măreție
TRACOMANÍE s. f. Exagerare a importanței tracilor în elucidarea unor probleme de istorie, cultură etc. – Trac + manie. Vezi definitia »
DIAFANOMETRÍE s. f. studiul transparenței corpurilor. (< fr. diaphanométrie) Vezi definitia »
TENALGÍE s.f. (Med.) Durere în tendoanele mușchilor. [Gen. -iei. / cf. fr. ténalgie, it. tenalgia]. Vezi definitia »
sápie s.f. (reg.) măcelar. Vezi definitia »
PSEUDOSMÍE s.f. Falsă senzație de miros. [Gen. -iei. / < fr. pseudosmie, cf. gr. pseudos – fals, osme – miros]. Vezi definitia »