calamár (calamári), s. m. – Gen de cefalopode comestibile. Ngr. ϰαλαμάρις, cf. it. calamaio, sp. calamar, sl. kalamari. Vezi definitia »

țârțár, țârțári, s.m. (reg.) 1. măzăriche. 2. nume de plantă erbacee. Vezi definitia »

tăblár, tăblári, s.m. (înv.) contribuabil. Vezi definitia »

CALVÁR s. n. chin, suferință; durere îndelungată, supliciu. (< fr. calvaire, lat. calvarium) Vezi definitia »

MILITÁR, -Ă, militari, -e, s. m. și f., adj. l. S. m. și f. Persoană care face parte din cadrele armatei sau care își face stagiul militar; ostaș, oștean. 2. Adj. Care aparține armatei sau militarilor (1), privitor la armată sau la militari, specific armatei sau militarilor; făcut după principii proprii armatei; milităresc, ostășesc. ◊ Serviciu (sau stagiu) militar = stagiu pe care sunt obligați să-l presteze toți bărbații valizi ai unei țări. ♦ Realizat sau efectuat prin sau de către armată. – Din fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär. Vezi definitia »