METRÓPOLĂ, metropole, s. f. 1. Nume dat marilor orașe ale lumii (de obicei capitale de state), 2. Oraș sau stat antic, considerat în raport cu coloniile sale. 3. Stat considerat în raport cu coloniile sale. [Acc. și: metropólă] – Din fr. métropole. Vezi definitia »

fúndă (fúnde), s. f. – 1. (Înv.) Ciucure. – 2. Panglică, nod sau legătură de panglici. – Var. funtă. Mr. fundă. Ngr. φοῦντα (Meyer, Neugr. St., IV, 71; Pascu, I, 89; Gáldi 192), cf. alb. funda, bg. funda (Bernard 44). Vezi definitia »

TAVÉRNĂ s.f. Cârciumă ordinară, murdară (instalată de obicei la subsol). [< fr. taverne, it. taverna, cf. lat. taberna]. Vezi definitia »

demisionită, demisionite s. f. (pub., peior.) demisie simptomatică a mai multor persoane dintr-o funcție publică, într-un interval de timp relativ scurt. Vezi definitia »

PAIÁNTĂ, paiante, s. f. Sistem de construcție a pereților unor case, care constă dintr-un schelet de lemn având golurile umplute sau acoperite cu diferite materiale (împletituri de nuiele ori șipci tencuite cu lut, chirpici etc.); material care alcătuiește asemenea sistem de construcție. – Din tc. payanda. Vezi definitia »