PEDOGEOGRAFÍE s. f. disciplină care studiază geneza, evoluția și repartiția solului pe suprafața uscatului; geografia solurilor. (< pedo¹- + geografie) Vezi definitia »

ECTAZÍE, ectazii, s. f. 1. Dilatare temporară sau permanentă a unui organ cavitar sau tubular. 2. Licență care constă în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. – Din fr. ectasie. Vezi definitia »

JURISDÍCȚIE s.f. 1. Putere, competență a unui judecător sau a unei instanțe de a judeca; (p. ext.) teritoriu unde își poate exercita această putere un judecător sau o instanță judecătorească. 2. Totalitatea organelor de judecată de același grad sau competente a soluționa o anumită categorie de litigii. ◊ Organ de jurisdicție = organ de stat care îndeplinește funcții judecătorești. [Gen. -iei, var. jurisdicțiune s.f. / cf. lat. iurisdictio, fr. jurisdiction]. Vezi definitia »

ADENOMEGALÍE s. f. hipertrofie ganglionară. (< fr. adénomégalie) Vezi definitia »

SOTERIOLOGÍE s.f. (Rel.) Doctrină a mântuirii prin jertfe benevole. [Pron. -ri-o-, gen. -iei. / < germ. Soteriologie]. Vezi definitia »