Definita cuvantului deșela
DEȘELÁ1, deșél, vb. I. Tranz. A îndoi, a vătăma, a frânge spinarea unui animal sau, p. ext., a unui om cu poveri ori cu eforturi prea mari sau cu lovituri puternice; a speti. ◊ Refl. S-a deșelat de atâta cărătură. – Des1- + șale.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu deșela
RECULÁ, reculez, vb. I. Intranz. A se retrage, a se smuci înapoi, a face un recul. – Din fr. reculer. Vezi definitia »
DUELÁ vb. intr., refl. a se bate în duel. (< it. duellare) Vezi definitia »
CEASLÁ s. f. elem. șasla. Vezi definitia »
AUTOCONTEMPLÁ vb. I. refl. A se contempla pe sine însuși. [Cf. fr. autocontempler]. Vezi definitia »
SUBINTITULÁ vb. I. tr. (Rar) A da un titlu secundar unei scrieri (care să apară lângă cel principal). [< sub- + intitula, după fr. sous-titrer]. Vezi definitia »