Definita cuvantului diagonal
DIAGONÁL, -Ă, diagonali, -e, s. f., adj. I. S. f. 1. Segment de dreaptă care unește două unghiuri (sau vârfuri) nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite. ◊ Loc. adv. În diagonală = pe direcția unei drepte înclinate față de un punct de referință; de-a curmezișul. ♦ Curea purtată de-a curmezișul pieptului la unele uniforme (militare). 2. Porțiune de linie de cale ferată sau de tramvai care taie oblic mai multe linii paralele dintr-o stație, pentru a permite trecerea vagoanelor de pe o linie pe alta. 3. Bară înclinată care leagă două noduri ale tălpilor opuse ale unei grinzi cu zăbrele. II. Adj. Care unește vârfurile a două unghiuri nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite; care este în formă de diagonală; curmeziș; cruciș. [Pr.: -di-a-] – Din fr. diagonal.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu diagonal
FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esențial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvență fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis. Vezi definitia »
Pabral:dur,zicand adevarul fara rusinețupeist,dezvaluind adevaru total din intrega zona in care e situat Vezi definitia »
MATRICEÁL, -Ă adj. Referitor la matrice (II). [Pron. -ce-al, var. matricial, -ă adj. / < fr. matriciel]. Vezi definitia »
SEMIFEUDÁL, -Ă adj. Care are o parte din caracteristicile feudalismului; care are rămășițe ale orânduirii feudale. [Pron. -fe-u-. / < semi- + feudal, după rus. polufeodalnii]. Vezi definitia »
CANTÁL s. n. brânză de rețetă franțuzească, fermentată, cu pastă dură. (< fr. cantal) Vezi definitia »