Definita cuvantului mărturisitor
MĂRTURISITÓR, mărturisitori, s. m. (Înv.) Persoană care arată, susține, probează ceva; spec. persoană care depune o mărturie în fața unei instanțe; martor. ♦ (Adjectival) Doveditor, probant. ♦ Duhovnic, confesor. – Mărturisi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mărturisitor
PRIVIGHITÓR, -OÁRE s. m. și f. v. priveghetor. Vezi definitia »
zbor s. n., pl. zbóruri Vezi definitia »
TERMOFÓR, termofoare, s. n. Recipient plat de cauciuc sau de metal în care se pune apă caldă, ori o perniță încălzită electric, care se aplică pe o parte bolnavă a corpului, ca mijloc terapeutic. – Din germ. Termophor, fr. thermophore. Vezi definitia »
MUTILATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care mutilează; mutilant. [Cf. fr. mutilateur]. Vezi definitia »
OBSERVATÓR s.n. 1. (Astr.) Local special amenajat pentru observarea fenomenelor astronomice, meteorologice etc.; instituția aflată în acest local. 2. (Mil.) Loc destinat instalării efectivului însărcinat cu observarea mișcărilor și a poziției inamicului. [Pl. -oare. / cf. fr. observoire]. Vezi definitia »