AUTOTRANSFORMATÓR, autotransformatori, s. m. Transformator electric cu o singură înfășurare, cu o pereche de borne extreme pentru tensiunea înaltă și cu o bornă intermediară pentru cea joasă. [Pr.: a-u-] – După fr. autotransformateur. Vezi definitia »

DEZMEMBRATÓR s. n. mașină pentru sfărâmarea materialelor friabile. (< dezmembra- + -tor) Vezi definitia »

ȚIITÓR, -OÁRE, țiitori, -oare, s. f., adj. 1. S. f. (Pop.) Concubină. 2. S. f. pl. Loc unde stă vânătorul la pândă; loc pe unde trece vânatul. 3. Adj. (Înv.) Care ține mult timp; durabil. [Pr.: ți-i-] – Ține + suf. -itor. Vezi definitia »

APICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu apicultura. [< fr. apiculteur, cf. it. apicultore < lat. apis – albină, cultor – cultivator]. Vezi definitia »

UREDOSPÓR s.m. (Biol.) Spor produs de rugina grâului și care răspândește această boală. [< fr. urédospore, cf. lat. uredo – rugină, gr. spora – sămânță]. Vezi definitia »