Definita cuvantului locțiitor
LOCȚIITÓR, -OÁRE, locțiitori, -oare, s. m. și f. Persoană care ține locul alteia într-o funcție și îndeplinește o parte din îndatoririle acesteia. [Pr.: -ți-i-] – Loc + țiitor (după fr. lieutenant).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu locțiitor
FAVÓR s. n. v. favoare. Vezi definitia »
ANDROFÓR s. n. peduncul din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele. (< fr. androphore) Vezi definitia »
DRESÓR, -OÁRE s.m. și f. Specialist în dresarea animalelor. [< fr. dresseur]. Vezi definitia »
HIDROAMELIORATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu hidroameliorațiile. [Pron. -dr-a-me-li-o-. / cf. fr. hydroaméliorateur]. Vezi definitia »
DEGUDRONATÓR s. n. aparat, utilaj la degudronare. (după fr. dégoudronneur) Vezi definitia »