AMBULÁNT, -Ă, ambulanți, -te, adj. Care-și exercită activitatea sau profesiunea trecând dintr-un loc în altul. – Fr. ambulant (lat. lit. ambulans, -ntis). Vezi definitia »

EUFORIZÁNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care provoacă euforie. (< fr. euphorisant) Vezi definitia »

AGREMÉNT, agremente, s. n. 1. Plăcere, distracție. 2. Aprobare dată sau cerută de guvernul unei țări pentru numirea reprezentanților diplomatici. – Din fr. agrément. Vezi definitia »

PREMIÁNT, -Ă s. m. f. elev care a obținut un premiu la sfârșitul anului școlar. (< premia + -ant) Vezi definitia »

CONCOMITÉNT, -Ă adj. Care se produce în același timp (cu altceva); simultan. // adv. În același timp. [< fr. concomitant, cf. lat. concomitans]. Vezi definitia »