Definita cuvantului necuviință
NECUVIÍNȚĂ, necuviințe, s. f. Lipsă de respect; faptă, atitudine, vorbă lipsită de cuviință; indecență, obrăznicie; impolitețe, grosolănie, mojicie. – Ne- + cuviință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu necuviință
LIOLÍZĂ s. f. desfacere a moleculelor unei substanțe dizolvate, prin reacția dintre aceste molecule și cele ale solventului. (< fr. lyolyse) Vezi definitia »
BUNĂ-CREDÍNȚĂ s. f. Convingere intimă a cuiva că ceea ce face este bine; sinceritate, onestitate. ◊ Loc. adj. De bună-credință = sincer, cinstit. [Gen.-dat.: bunei-credințe] – Din bună + credință. Vezi definitia »
FÓDRĂ s.f. Căptușeală din scânduri aplicată pe pereții care separă încăperile unei nave. [< it. fodera]. Vezi definitia »
toroșteálă s.f. (reg.) 1. gâlcă, umflătură la gât. 2. terciuială. Vezi definitia »
LONGITUDINÁLĂ, longitudinale, s.f. – V. longitudinal (2) [DEX'98] Vezi definitia »