Definita cuvantului nobilime
NOBILÍME s. f. (În unele țări, și în epoca modernă.) 1. Categorie socială cuprinzând (în societatea medievală) pe posesorii de feude și de titluri ereditare sau pe foștii feudali și pe descendenții lor, care au păstrat unele privilegii de castă; aristocrație, noblețe (2). ♦ Nobilii dintr-o epocă, dintr-o regiune, dintr-o localitate. 2. (Rar) Noblețe (1). – Nobil + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nobilime
prenume noi Vezi definitia »
IEPURÍME s. f. Mulțime de iepuri; totalitatea iepurilor. – Iepure + suf. -ime. Vezi definitia »
SEMIÎNĂLȚÍME s. f. Înălțime mijlocie. – Semi- + înălțime. Vezi definitia »
TIME s.n. v. taim. Vezi definitia »
SUIFÓRME s. f. pl. subordin de mamifere paricopitate cu pielea groasă și acoperită cu peri tari și rari: porcul, mistrețul, hipopotamul etc. (< fr. suiformes) Vezi definitia »