țuhélbă, țuhélbe, s.f. (reg.) loc prăpăstios; pantă. Vezi definitia »

MECANOSTRUCTÚRĂ s. f. structură funcțională a țesuturilor și organelor, rezultat al adaptărilor acestora de-a lungul filogeniei și ontogeniei, sub influența factorilor mecanici (< mecano- + structură) Vezi definitia »

CIOBOȚÍCĂ s. f. v. ciuboțică. Vezi definitia »

rúscă², rúsce, s.f. (reg.) 1. (animal) cu pete roșii. 2. deal, râpă, drum peste deal sau prin râpi. Vezi definitia »

crósnă, crósne, s.f. (reg.) 1. cârlig, funie sau curea cu care se prinde un pachet dus în spinare. 2. legătură, sarcină, maldăr de lemne sau de vreascuri pe care le poate duce un om în spinare. 3. orice sarcină dusă în spinare (bagaj, traistă, raniță, rucsac etc.). 4. umflătură, boltă. Vezi definitia »