Definita cuvantului placentar
PLACENTÁR, -Ă, placentari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține placentei (1), privitor la placentă. 2. S. n. (La pl.), Subclasă de mamifere care cuprinde animale cu placentă; (și la sg.) animal care face parte din această subclasă. – Din fr. placentaire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu placentar
SUTÁR, sutare, s. n. (Fam.) Bancnotă de o sută de lei. [Pl. și: (m.) sutari] – Sută + suf. -ar. Vezi definitia »
MANDATÁR, -Ă s. m. f. 1. cel căruia i s-a dat un mandat (1); împuternicit. 2. persoană căreia i s-a încredințat administrarea unei unități comerciale. (< fr. mandataire, germ. Mandatar) Vezi definitia »
TABULÁR, -Ă adj. 1. Înscris în coloanele unui registru, pe o listă etc. ◊ Diferență tabulară = adaosul pe care-l primește logaritmul unui număr de patru cifre când acest număr crește cu o unitate. 2. (Despre relief) În formă de masă; întins, neted, plat. ♦ (Tehn.; despre un material) Care se găsește în formă de plăci. [Cf. fr. tabulaire < lat. tabula – masă]. Vezi definitia »
COLUMNÁR, -Ă adj. (Despre structura rocilor) În formă de columnă; asemănător unei columne. [< lat. columnaris]. Vezi definitia »
ELECTUÁR s.n. Preparat farmaceutic cu aspect de pastă, obținut prin amestecarea unei pudre cu miere de albine. [Pron. -tu-ar. / cf. fr. électuaire]. Vezi definitia »