Definita cuvantului pletoră
PLÉTORĂ s. f. 1. Cantitate de sânge sau de lichide depășind valorile normale în întreg organismul sau numai în anumite părți ale lui; stare morbidă provocată de această supraîncărcare și care se manifestă prin roșeața pielii și a mucoaselor, palpitații, puls accelerat, respirație scurtă etc. 2. Cantitate mare de obiecte sau de ființe (lipsite de valoare). ◊ Pletoră semantică = aglomerare (excesivă) de sensuri la unele cuvinte. – Din fr. pléthore.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pletoră
CATÓPTRICĂ s.f. Capitol al opticii care studiază fenomenele de reflexie a luminii. [< fr. catoptrique, cf. gr. katoptron – oglindă]. Vezi definitia »
PERICÓPĂ s.f. 1. Pasaj, fragment din scriptură care cuprinde o povestire sau o parabolă. 2. (Rar) Definiție exactă, precisă. [Var. pericop s.n. / cf. fr. péricope, gr. perikope]. Vezi definitia »
TRIPSÍNĂ s. f. Enzimă secretată de pancreas, care descompune proteinele în substanțe mai ușor solubile. – Din fr. trypsine. Vezi definitia »
șímboră s.f. (reg.) cimbru. Vezi definitia »
AUDIOGRÁMĂ s. f. 1. înregistrare grafică a intensității și frecvenței sunetelor. 2. curbă care înregistrează rezultatele unui examen audiometric. (< fr. audiogramme) Vezi definitia »