Definita cuvantului rangă
RÁNGĂ, răngi, s. f. Bară de fier, teșită la unul din capete, servind ca pârghie pentru ridicarea sau deplasarea unor obiecte grele sau la desfacerea unor pavaje. – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rangă
RUMENÍȚĂ, rumeníțe, s. f. Fard, suliman, rumeneală (2.). (din rumeni) Vezi definitia »
rínglă (-le), s. f. – Zăvor, cheie de tipar. Germ. Ringel „brățară, inel”. Vezi definitia »
MONILIÓZĂ s. f. 1. boală a pomilor fructiferi, produsă de o ciupercă parazită. 2. candidoză; moniliază. (< fr. moniliose) Vezi definitia »
ZÉUGMĂ s.f. (sil. zeug-), g.-d. art. zéugmei; pl. zéugme Vezi definitia »
MOCÍRLĂ, mocirle, s. f. Apă stătătoare (de mică întindere) provenită din ploi, revărsări etc. și plină de mâl, de noroi; loc mlăștinos, noroios; noroi, mâl. ♦ Fig. Decădere morală; mediu decăzut din punct de vedere moral. – Cf. bg. močilo. Vezi definitia »