PITÍȘ adv. (Pop.; uneori repetat) Tiptil; pe furiș, pe ascuns. – Piti + suf. -iș. Vezi definitia »

săcălúș, săcălúșuri și săcălúșe, s.m. 1. (înv.) tun mic, primitiv, cu tragere directă, folosit în evul mediu ca armă de luptă, iar apoi la parade; salvă de săcăluș. 2. (înv.) pușcă mică folosită în evul mediu. 3. (reg.) pușcă de joc (pentru copii). 4. (reg.) piuă mică cu chibrituri care produce explozie. 5. (reg.) praf de pușcă pus în țeavă. 6. (reg.) bucată groasă (sferică) de lemn sau dintr-un aliment. 7. (reg.) bucată de lemn de care se priponesc vitele; pripon, țăruș. 8. (reg.) lemn care se pune cailor nărăvași în gură când se potcovesc. Vezi definitia »

gómbóș, gómboșe, s.n. (reg.) ac cu gămălie. Vezi definitia »

ACÎȘ, com. în jud. Satu Mare; 3.255 loc. (1991), Stație de c. f. Biserică în stil romanic (sec. 13, restaurată în sec. 19). Vezi definitia »

pințălúș, pințălúșe, s.n. (reg.) 1. briceag sau cuțit mic; limba mică a briceagului; cuțit de altoit. 2. ac, cui de la catarama curelei de prins pantalonii. Vezi definitia »